Creangă și influencerii
Obosit deja de prea mult scandal politic am decis să mă dau puțin la o parte și să îmi aduc aminte de momentele copilăriei. Nu neapărat ale mele, ci m-am pus pe recitit poveștile, povestirile și amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă.
Am râs și m-am distrat cu zgomot, ceea ce m-a făcut să încerc o transpunere în realitatea zilei de astăzi. O realitate în care totul se petrece în viteză, pe canalele de social media și se împachetează într-o poveste cu plasare de produs.
De multe ori ne vulnerabilizăm doar atunci când suntem plătiți pentru asta și ne place să scoatem în evidență coincidențe din copilăria sau tinerețea noastră doar pentru a asocia acest lucru cu un produs sau cu un serviciu pentru care suntem plătiți să îl promovăm.
Nu este un lucru rău. Nu aruncați cu piatra căci nu este cazul. Suntem un popor foarte interesat de senzațional și ne place să căutăm drame, să ne regăsim în ele. Asta face ca aceste povești să ducă dincolo de ce sunt ele, in adevăratul sens al cuvântului, spre o decizie de cumpărare bazată pe emoție.
Din nou, vă spun ca îmi plac poveștile și îmi plac oamenii care le spun și le scriu. Ador persoanele care știu să facă un text pe care atunci când li termini de citit cauți în amintirea ta, să vezi daca ai trecut prin așa ceva.
Pentru mine, de fiecare data când citesc Creangă (și se întâmpla destul de des), mă duc cu gândul la copilăria mea, la evenimentele faine pe care le-am trăit, la emoțiile trăite atunci și la trăsnăile făcute.
Așadar, astăzi recitind “Capra cu trei iezi” și “Amintiri din copilărie” m-am gândit cum ar fi daca Ion Creanga trăia în zilele noastre și plasa produse/servicii în poveștile lui. Este un exercițiu de imaginație amuzant, care sper să vă aducă măcar un zâmbet. Să vă scoată din abisul cotidian și să vă ofere momentul de relaxare de care avem nevoie din când în când.
“Capra cu trei iezi” se termină abrupt, când “mămuca” venea să le spună iezilor că au rămas fără mâncare și că au neapărata nevoie de bucate. Ținând cont că pericolul plutește asupra pădurii și că nu este o dovadă de parenting bun să lași copiii singuri acasă, nu poți face altceva decât să stai în căldura căminului tău și să comanzi tot ce iți dorești cu ajutorul unui delivery app. Asa toata lumea trăia fericită până la adânci bătrâneți și lupul nu mai era nevoit să își ascută limba pentru a produce o mare ilegalitate, pentru care poate scăpa cu suspendare.
În “Amintiri din copilărie” avem multe momente în care, in ziua de astăzi, lucrurile stăteau puțin diferit și Creangă sigur primea o mulțime de produse pentru a le testa și promova ca atare. Să ne amintim de Nică și momentul în care acesta rămâne fără plete. Cum să ratezi așa moment bun fără sa promovezi ceva apărat cu multe lame și bandă cu aloe vera. Mergând mai departe, ajungem la râie si la modul in care poți trata cu super produsele geniale pe care le găsești doar la farmacia inimii.
Ca sa vedeți cum în Amintiri din copilărie, Creanga putea acoperi o paletă larga de parteneri de business, ajungem și la amintirea locului nașterii, Humulești. Aici parcă natural vad cum era promovata ideea de a asocia locul nașterii cu o ,companie de travel care oferea o excursie celor care răspundeau corect la întrebarea “ce era legat de stâlpul hornului?”. Să nu uitam și de produsele de păr pe care Ion le putea promova cu succes, deoarece părul bălai era clar opera vopselelor ce oferă rezistență la vânt.
Să închidem povestea și să ancoram și finalul în realitatea de astăzi ne amintim și de mârțoagele vlăguite ale lui Lăcă care folosite fiind, scoteau în evidență lejeritatea utilizării car sharing-ului!
Și povestea poate continua. Evident, sponsorizată de o bere sau ceva casă de pariuri sportive!
Sunt sigur că în mintea voastră fiecare moment în care am asociat o companie cu un slogan sau cu o proprietate a ei ați și pus numele companiei acolo. Acum ați înțeles puterea marketingului și a poveștilor bine spuse.
No. Amintiri faine. Mulțumesc furnizorului meu de internet!
Tu îți plătești copilul pentru activitățile casnice și rezultatele la învățătură?
Cât costă să spele vasele sau să ducă gunoiul? Ce sumă primește dacă face curat în camera ei/lui sau dacă ajută la grădinărit? O nota de 10 aduce de la sine și ceva în pușculița copilului?
Cum răspunzi la aceste întrebări?
Răspunsul meu, din postura de tată și cea de profesor de educație financiară, este următorul: plecăm de la premisa că niciun răspuns nu este greșit, atât timp cât este asumat și conștientizat ca atare.
Eu nu o plătesc pe fiica mea pentru activitățile casnice și pentru rezultatele obținute în educație. Curățenia în cameră, spălatul vaselor și celelalte activități enumerate în introducere sunt activități de familie care implică efortul tuturor pentru a avea o viață echilibrată și pentru a ne crea un mediu înconjurător propice.
Am auzit destul de des în jurul meu și în cadrul workshop-urilor de educație financiară că părinții plătesc copiii pentru aceste activități, ceea ce nu este neapărat un lucru rău. Ceea ce vreau să scot în evidență este că plătind copilul în situațiile de față, el mereu va aștepta să se întâmple acest lucru. În adolescență, apoi la maturitate, există posibilitatea ca el să nu se implice voluntar în activăți, deoarece va apărea, tot posibil, întrebarea „Dar mie ce-mi iese?”. Ba mai mult, poate crede că nu este de datoria lui să participe la aceste activități într-un mod gratuit și cu atât mai puțin să le inițieze.
În cazurile în care ne plătim copiii, această plată este bine să fie explicată ca fiind ceva extra pentru o activitate, și nu o constantă. Dacă spre exemplu dorim să-i motivăm pentru a se clasa pe un anumit loc la o competiție sportivă, dacă dorim să ne arătăm atașamentul într-un mod financiar răsplătind o reusiță sau un rezultat deosebit, este indicat să discutăm cu copiii noștri că aceste recompense financiare vin pentru performanță, nu ca un comportament de care ei pot beneficia pentru orice acțiune. Astfel avem posibilitatea de a planta sămânța dorinței de a face mai mult, de a realiza mai mult și de a ajunge la performanțe care să aducă și un câștig de natură financiară.
Am solicitat prietenilor din mediul virtual o părere legată de acest subiect și, așa cum era de așteptat, și aici părerile sunt împărțite. Consider că o privire de ansamblu asupra deciziilor și a efectelor pe termen lung este necesară de fiecare data, iar pentru a evidenția acest aspect, am cerut părerea unui psiholog și mamă în același timp.
Raluca Anton – A oferi bani copiilor noștri pentru ceea ce fac, pentru îndatoririle casnice sau academice poate fi o unealtă foarte la îndemână pentru mulți dintre părinți. Discuția implică multe subiecte, iar unul dintre acestea este vârsta copilului. Percepția și înțelegerea banilor este diferită în funcție de vârstă: un copil de vârstă școlară/adolescent poate înțelege mult mai bine valențele acestora decât un preșcolar. Însă, dincolo de aceste aspecte, elementul esențial care ar trebui să ne ghideze pentru absolut orice tip de recompensă pe care o oferim copiilor noștri este cel care ține de motivația acestora. Pe scurt, pe termen lung ne dorim că cel mic să își dorească să facă anumite lucruri (motivația intrinsecă) pentru că îi produc plăcere, pentru că înțelege de ce este necesar acesta și prea puțin ca o consecință a unei recompense (motivație extrinsecă). De cele mai multe ori, recompensele materiale, banii au efect pe termen scurt, ele neajutându-ne în a-i învață pe copii beneficiul unui comportament. Sigur, copilul trebuie să învețe și dinamica aceasta dintre a munci și a primi bani pentru munca noastră pentru că ne dorim ca ei să poată să se valorizeze la vârstă adultă și din punct de vedere financiar. Astfel, aș propune un mix între timp petrecut cu copilul pentru a putea să se cunoască cât mai bine, pentru a ști ce îi place și ce nu, discuții cu privire la faptul că sunt multe lucruri care nu ne plac pe moment dar care fac parte dintr-un angrenaj de lucruri care trebuie făcute și asta ne va aduce beneficii, neapărat abordarea recompensei pe termen lung și nu a recompensei imediate (majoritatea dintre noi nu primim bani după fiecare zi de muncă, c așteptăm o dată in fiecare luna) și, sigur, un plan de beneficii pentru lucrurile pe care le face. Vârsta la care putem începe cu aceste discuții și acest plan? Încă de la vârsta de 3 ani se poate insera această idee sub formă de joc. Poate fi distractiv chiar și pentru părinți!
Storytime: propria mea experiență despre cum am perceput recompensele pentru performanță și la ce m-a ajutat acest lucru.
În copilărie și în adolescență am jucat fotbal – întotdeauna mi-am dorit să ajung să câștig din fotbal suficienți bani încât să rămână principala mea activitate. Fotbalul implică costuri foarte mari: deplasări, cantonamente, competiții, echipament și multe altele, iar toate aceste costuri erau suportate de către părinții mei, care mă incurajau să fac ce îmi place. Recompensele pe care eu le primeam atunci când înregistram o performanță (câștigarea unui campionat sau câștigarea titulaturii de cel mai bun jucător) erau de natură materială. Pe scurt, recompensele veneau să îmi susțină activitatea în continuare: o pereche nouă de ghete de fotbal, un echipament nou sau posibilitatea de a merge într-un cantonament pe care în mod obișnuit nu ni-l permiteam. Astfel, dorința mea de a face performanță împletită cu dorința de a câștiga și răsplata pentru aceste lucruri au făcut ca eu să îmi doresc mereu mai mult de la acest sport.
În cazul și în situația prezentată, eu am văzut două acțiuni bine gândite de către părinții mei:
- prima face referire la recompensele de natură materială, care veneau să susțină performanța și să mă ajute la îndeplinirea ei;
- a doua este de natura motivațională, deoarece mereu îmi doream să câștig pentru a avea posibilitatea să am echipamente noi.
Tu cum alegi să îți recompensezi copilul pentru activitățile lui?
Cum? Cât? De ce? De unde economisim?
În fiecare workshop de Educație Financiară se insistă foarte mult pe economisire. Cum facem economii, cum le împărțim, ce facem cu ele și, foarte important, cum le gestionăm? Sunt cele mai frecvente întrebări pe care le primesc la cursurile de educație financiară. Pentru a putea răspunde este nevoie să înțelegem conceptul de economisire și la ce ne ajută. Așa că pornim acest periplu al economisirii de la întrebări simple până la înțelegerea efectului banilor “puși deoparte”. Cu cât ne răspundem mai asumat, cu atât modul în care vom lua deciziile ne vine mai ușor.
Fără economii nu putem să ne satisfacem dorințele, nu putem avea planuri financiare, nu suntem pregătiți pentru niciun eveniment neprevăzut și nu putem investi. Pentru că teoria o știe toată lumea, îți propun să descoperi cum să îți organizez banii astfel încât să te aflii în categoria celor care își permit toate cele de mai sus.
Putem economisii?
Dacă până acum nu ai învățat să economisești, nu e târziu. Niciodată nu e prea târziu să înveți să ai grijă de banii tăi care la rândul lor vor avea grijă de ține. Relația ta cu banii trebuie să fie o prioritate și mereu în evoluție. Să știi permanent câți bani ai, pe ce cheltui și cât pui deoparte.
Răspunsul la întrebarea de mai sus este cât se poate de simplu. DA. Putem economisii și putem face asta de fiecare dată când încasăm bani (salar, bonus, factură de la un client, ect). Primul pas este să ne conștientizăm bugetul de care dispunem. Să facem o analiză clară asupa lui și să il impartim mereu tinand cont de procentele alocate economisirii. Repetăm acest lucru la fiecare început de exercițiu financiar până atunci când noi controlăm cheltuielile și nu ele pe noi. Astfel cu siguranță găsim resurse pentru economisire.
Luați în calcul exemplul următor: Vreau ca iarna aceasta să merg o săptămâna la schi în România și să îmi cumpăr o pereche de clăpari. Avem aici o previziune de cheltuială, planificarea unei dorințe. Dacă nu avem deja setat bugetul pentru vacanță la schi și pentru dorința de a avea o pereche de clăpari noi o să ne fie destul de greu să plecăm în vacanță, ba mai mult o să rămânem cu clăparii vechi. Ce este de făcut în cazul în care nu există bugetul de economii dedicat vacanțelor? Simplu. Fac un calcul de costuri. Cât mă costă pe mine vacanța de o săptămână la schi plus suma pe care aș vrea să o dau pentru perechea nouă de clăpari. Îmi stabilesc perioada în care vreau să fac asta. Mergând mai departe cu exemplul să zicem că vreau să plec pe final de martie iar costul este de 4.000 de lei plus încă 1.000 de lei costul claparilor. Suntem în decembrie și asta înseamnă că am la dispoziție 4 luni pentru a reuși să economisesc suma necesară. Printr-un calcul simplu observăm că am nevoie să economisesc 1250 de lei lunar pentru a-mi satisface dorința. Mă uit la cheltuielile mele, la bugetul pe care îl am și văd de unde aș putea economisi suma pentru concediu. Doar așa pot lua decizia de a merge sau nu în vacanță și mai ales dacă îmi permit să fac asta sau nu. Din acest exemplu vedem cât de importantă este planificarea economiilor și gestionarea banilor.
“Am cheltuieli multe și nu am de unde să economisesc”
Aici o să fac trimitere la exemplul de mai sus. Dacă eu nu planific cheltuielile e normal că acestea să mă ‘’sufoce’’ financiar. Vreau să vă spun că în spatele acestei expresii se află doar lipsa educației financiare. Fiecare buget poate să fie reorganizat și replanificat, fiecare cheltuiala regândită. Fiecare leu conteaza. O persoană care are această problema, foarte probabil că nu știe pe ce cheltuie și nu știe de unde poate reduce cheltuielile în așa fel încât să economisească. Am făcut acest exercițiu cu toți cei +3000 de participanti la cursurile de educatie financiară și care după ce a analizat în detaliu bugetul ultimelei luni a realizat că în medie cam 30% din cheltuieli putem fi evitate. Un procent semnificativ care se poate duce spre economisire. Și pe principiul, dacă altcineva poate nu vad eu de ce nu aș încerca măcar. Va sfătuiesc să va faceți o analiză a tuturor cheltuielilor si sa vedeți la final de luna cât de simplu puteți economisii.
Câte tipuri de bugete de economii este potrivit să avem?
Fiecare dintre noi vom personaliza bugetele de economii pe modul nostru de viață raportat la standardul actual. Însă în niciun caz nu trebuie să lipsească câteva categorii de economii dintre care trei le detaliem mai jos:
Economii pentru neprevăzut – o suma de bani egală cu minimum 2 salarii lunare nete care să fie dedicate evenimentelor neprevăzute (o reparație în casă, se strică mașina de spălat, etc).
Economii pentru pierderea locului de muncă – acest buget trebuie să fie între minimum 3 și ideal 6 salarii nete. De ce aceste sume? Studiile arată că în momentul în care îți pierzi locul de muncă ai nevoie de între 3 și 6 luni de zile pentru a găsi un nou loc de muncă remunerat cu aceleași sume de la anteriorul loc și care să țină cont de competențele folosite până acum. Dacă nu avem acest buget, în momentul în care evenimentul se întâmplă nu o să ne putem permite să așteptăm până ne găsim un loc de muncă la fel de bun că si cel anterior. Vom lua decizii rapide care ne vor afecta atât finaciar cât și personal și emoțional. Presiunea ne va face să cheltuim și mai multi bani pe care nu îi avem și să acceptăm să muncim pe sume mult mai mici decât cele pe care le merităm. Cheltuielile lunare rămân aceleași și de dorințe nici nu mai poate fi vorba. Ori în momentul în care noi avem asigurate cele 3 – 6 luni de zile activitatea noastră si standardul de viata nu suferă modificări. Avem timpul și banii necesari perioadei de tranzitie.
Economii pentru educație – lunar este necesar să alocăm sume de bani spre acest buget în vedera dezvoltării și educării permanente. O carte, un seminar, un curs online sau offline, un webinar sau orice altceva ce considerăm că merită și ne ajută în procesul nostru continuu de educare și dezvoltare. Dacă nu avem acest buget atunci când vom considera că este nevoie vom apela la banii dedicați altor nevoi sau dorințe.
În acest articol am abservat cât de important este să avem economii dedicate și împărțite pe bugete. Doar așa viață noastră nu va fi niciodată luată prin surprindere și vom avea mereu posibilitatea de a depăși orice eveniment care are și o implicare financiară. Și după cum spuneam, banii se află în absolut toate ariile vieții, înseamnă că fiind organizați și cu economii putem previziona și preîntâmpina acțiunile noastre viitoare.
Cum înveți copilul să aibă o relație bună cu banii?
De la primii ani ai vieții întrăm în contact cu banii. Fie că primim bani de la bunici, părinți, fie că mergem la colindat sau că primim “plicuri” de ziua noastră, banii sunt mereu parte a vieții.
Cum ne raportăm la ei și cum dezvoltăm această relație cu banii este un lucru important care urmează să se regăsească în viață noastră de adult.
De mic copil este necesar să învățăm valoarea banilor și diferențele dintre nevoie și dorința. Doar așa o să știm ce înseamnă banii pentru noi și vom avea posibilitatea să ne raportăm la bani într-un mod care să ne ajute. Dacă relația noastră cu banii este una ghidată pe instinct sau pe nemulțumiri permanente atunci și banii vor sta departe de noi.
Îți țin eu banii că tu nu știi ce să faci cu ei
Mergând mai departe ajungem la momentele în care realizăm cum se copiază comportamentele de către copiii noștri și cum ei își însușesc modelele pe care le văd în familie. Aici din nou este nevoie să avem exemple practice pe care ei să le înțeleagă și cu care să se obișnuiască în așa fel încât să le asume comportamental.
Am văzut în jurul meu câteva cazuri în care copiii primeau bani de la bunici și părinții luau suma respetivă fără să îi explice ce înseamnă și cât valoareaza cadoul primit bazându-și gestul pe o afirmație greșit explicată “Îți țin eu banii că tu nu știi ce să faci cu ei. Eșți prea mic”. Mai mult decât atât am văzut cazuri în care părinții “transformau” zecile sau sutele de lei primite de către copiii lor într-o ciocolată sau o singură jucărie. Chiar dacă intenția lor era una bună de a economisii pentru copil suma rămasă nu explicau valoarea acesteia. Astfel copilul nu înțelege valoarea banilor și nu poate face diferența între cât primește și cât poate el să economisească.
Astfel că poate ajunge ca adult să nu își cunoască valoarea și mereu să se mulțumească cu cât primește. De aici și până la a accepta un salariu sub nivelul sau de pregătire este doar un singur pas chiar dacă acesta se poate întinde pe mulți ani de zile.
Copiii nu au nevoi, au doar dorințe!
Aud destul de des acestă afirmație și cred că merită să o interpretăm și din perspectiva educației financiare. Dacă un copil nu mănâncă niciodată ciocolată el va crește fără a avea nevoia de a consumaciocolată însă poate apărea la un moment dat o dorință. Dacă un copil mănâncă zilnic foarte multă ciocolată atunci pentru el este o nevoie să mănânce însă este dorința să existe cantitățile semnificative. Nevoia este de a satisfice pofta de ciocolată și dorința este de a mânca acea porție mare pe care tu ai fost obișnuit să o primeșți.
Noi că și părinți greșim destul de des prin faptul că discuțiile noastre cu copiii pleacă de la premisa “e mic și nu înțelege” sau “lasă că vezi tu când creșți”. O premisă greșită, din punctul meu de vedere, deoarece este de datoria noastră să îi explicăm copilului fiecare detaliu despre bani, despre semnificația lor, despre cât valorează și ce pot face cu ei. Doar așa copiii noștri vor putea să aibă o relație deschisă cu banii, să știe să îi accepte, să știe să îi organizeze și să îi economisească. Plus că de aici vine și dorința de a pune banii la treaba să muncească ei pentru ține și astfel relația devine una sănătoasă financiar.
Explică banii pe înțelesul copilului
Dacă te gândeșți să îi spui copilului tău că e mic și nu înțelege sau că o să vadă el când crește cât de greu este să se descurce cu banii, sugestia mea este să te mai gândești o dată și să reformulezi acest lucru. Explică-i cum se câștigă banii, oferă-i detalii de ce înseamnă 8 ore de muncă sau cum să menține un business. Propune-i să încerce să facă diferența dintre nevoie și dorința în așa fel încât sentimentele lui să fie pozitive față de bani și să nu ajungă să urască banii sau să considere că el nu merită banii pe care îi cere pe muncă lui sau pentru pregătirea lui.
Va doresc să încercați să vedeți dincolo de vârstă copilului vostru și să îl poziționați în adultul care urmează să fie. Dacă reușiți să faceți asta dați-vă doi pași în spate și uitați-vă la proiecția lui din viitor. Are o relație bună cu banii? Știe să își organizeze bugetele? Economisește? Investește? Își ține sub control cheltuielile? Dacă da atunci sunteți pe drumul potrivit. Dacă nu reveniți la “astăzi” și oferiți-i posibilitatea de a avea o relație sănătoasă și o viață prosperă.
Venituri – Cheltuieli = – 0 +
Ce faci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile?
Până în momentul de față am petrecut sute de ore în workshop-uri de Educație Financiară și de fiecare dată cand începem analiza bugetului de venituri și cheltuieli adresez o întrebare foarte simplă.
Atunci când ai cheltuieli mai mari decât veniturile care este primul lucru la care te gândeșți?
În proporție covârșitoare și fără să exagerez peste 80% din cei care răspund lăsându-se influențați de impuls spun că ar crește veniturile. Foarte puțini, timizi așa parcă șoptesc spunând că ar trebui să scadă cheltuielile. Mai este o categorie de participanți, deloc de neglijat, care fără să ezite spun că se împrumută.
Aici avem două răspunsuri corecte și unul greșit. Da ai intuit bine. Răspunsul greșit este cel în care ne împrumutăm atunci când cheltuielile depășesc veniturile. De ce am face asta când noi oricum nu putem să acoperim cheltuielile existente? Un împrumut într-o astfel de situație poate să fie o piatră de moară care să ne adâncească în minusul deja existent.
Împrumutul înseamnă banii pe care îi soliciți și pe care urmează să îi înapoiezi într-o anumită perioadă de timp și de cele mai multe ori poartă o dobânda deloc de neglijat. Astfel în cazul de față orice împrumut care nu generează profit sau care nu este un împrumut dedicat unei investiții cuprinsă într-un plan de afaceri, poate să fie o decizie greșită.
Revenind la cele două răspunsuri corecte.
Este foarte important să nu le punem în practică separat. Atunci când încercăm creșterea veniturilor este necesar să apelăm și la reducerea cheltuielilor în așa fel încât să dezvoltăm comportamente financiare sănătoase.
O luăm treptat și primul aspect pe care îl aducem în discuție este reducerea cheltuielilor. Ca punct de plecare avem identificarea cheltuielor noastre și natura lor. Adica unde se duc banii în fiecare perioadă pe care o analizăm. Putem face asta notând toate cheltuielile și astfel la final de lună (dacă analizăm perioada dintre două intrări salariale) avem o privire de ansamblu asupra banilor noștri. Planificăm următorul buget scoțând cheltuielile pe care le-am făcut din impuls sau la care putem renunta cu ușurință. Aici intervine diferența dintre nevoie și dorință. Împărțim cheltuielile pe nevoi și dorințe și astfel vedem dacă toate dorințele erau necesare sau unele au fost doar mofturi satisfăcute.
Ce este indicat, în funcție de cât de mare este rezultatul negativ, să îți planifici perioada în care îți doreșți să ajungi pe 0. Ce faci după momentul în care ajungi pe 0 discutăm în articolul următor. La fel de important este să înțelegi de ce este benefic să ai control asupra bugetului, câte cheltuieli faci din impuls sau pentru mofturi, cât la sută reprezintă nevoile și ce poți planifica mai bine.
Planificând fiecare cheltuială ajungem să le controlăm noi pe ele și nu invers. Astfel lună de lună analizăm cum și unde se duc banii. Scădem de fiecare dată sumele pe care ni le propunem să le reducem din cheltuieli până în momentul în care reușim să ajungem la egal între cheltuieli și venituri.
Acum să revenim la al doilea răspuns corect și cel mai popular care se referă la creșterea veniturilor.
Luăm un caz practic și spunem că diferența dintre cheltuieli și venituri este de 500 de lei și îți doreșți să crești veniturile cu cei 500 de lei. Perfect de acord până aici. Mergi la șeful tău și ceri o mărire de salariu și cum ai un șef mărinimos acesta acceptă. Super tare. De luna viioare o să câștigi exact atât cât cheltui. Ce credeți că se va întâmplă în prima luna cu salariul mărit? Da. Ați ghicit. Cheltuielile vor crește tot cu 500 de lei și diferența negativă revine. De ce? Deoarece tendința umană naturală este ca pe măsură ce ne creștem veniturile să creștem și cheltuielile. Este o tendința emoțională și pentru a putea să folosim cei 500 de lei în direcția în care ne dorim atunci este nevoie să îi planificăm încă din momentul în care știm că urmează să îi încasăm. Cel mai bine funcționează planificarea lor pe procente (ex: 20% spre datorii, 20% spre economii, etc). Important este în acest caz ca în același timp în care primești mărirea de salariu să analizezi atent cheltuielile și să încerci să scazi acolo unde este cazul. Sunt mari șanse că la final de lună să rămâi surprins și să ai bani chiar pentru a economisii.
Ce mai poți face să creșți veniturile? Gândește-te ce pasiuni ai și dacă poți câștigă bani din acestea. Din exeprienta acumulată în cadrul cursurilor vă spun că au fost persoane care au început să monetizeze hobby-urile. Fotografia, desig-ul, multe persoane au început în timpul liber să facă uber, sunt persoane care și-au luat un extra job part time, adolescenți care au început să scoata la plimbare câinii vecinilor pentru a adaugă o sursă de venit, alțîi fac cumpărături pentru vecinii de scară și exemplele pot continua. Caută să vezi ce poți face în așa fel încât să nu îți afecteze timpul dedicat ție dar care te poate ajuta in a rotunji veniturile.
Ție care din răspunsuri îți place mai mult și care ți se potrivește?
Tu ce ai putea face să reduci cheltuielile? Dar să creșți veniturile?
Gânduri bune și bugete echilibrate!
Educație Financiară – texte publicate
Câteva texte scrie în perioada Sărbătorilor.
De fiecare dată când voi avea ocazia să scriu despre Educația Financiară o să o fac cu mare drag și plăcere. Chiar cred că putem schimba procentele care ne plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană și mai cred că noi merităm să învățăm ce să facem cu banii și cum să ne dezvoltăm relația cu aceștia.
Banii nu trebuie să fie un subiect tabu și nici modul în care îi gestionăm.
Despre cum să ne organizăm bugetul de cadouri pe project-e.ro
Tu când ți-ai analizat ultima dată bugetul și ce rezultate ai avut? kreatoria.ro
Economisirea. Cum? Cat? De ce? De unde economisim? kreatoria.ro
Va doresc să aveți parte de bugete echilibrate!